Mama

Scumpa mea mama, Adesea te regasesc prin trecutul meu, cand ma uit in spate. Te vad in diferite poze, in diferite comentarii, in ceea ce ne-am scris unul altuia, sau ne-am vorbit. Simt ca innebunesc daca nu iti scriu. Nu poti citit, stiu, insa imi lipseste legatura pentru care ne-am dezvoltat-o in ultima vreme din viata ta, acea legatura mama-fiu care mi-a lipsit foarte mult, vinovat fiind eu, nestiind ce insemni cu adevarat pentru mine. Poate nu am stiut niciunul cum sa ne apropriem mai aproape unul de celalalt, insa spre sfarsitul vietii tale am simtit cat de aproape esti de mine, cata bucurie mi-ai adus numai vorbind cu mine. Eram departe de tine, acum sunt si mai departe de tine, infinit mai departe. Iti multumesc pentru copilaria pe care am avut-o, pentru ca m-ai nascut. Iti sunt vesnic recunoscator pentru ca te-am avut ca mama si ca am putut sa iti fiu fiul tau. Atunci cand am gresit, ai gasit mereu moneda potrivita pe care sa mi-o dai. Am fost un fiu razvratit, nebunatic si independent. Poate ca nu difer atat de mult, dar am invatat sa te iubesc si sa iti spun acest lucru. Mi-a fost greu la inceput fiindca nu stiam cum sa te abordez, insa, cand mi-ai spus ca ma iubesti la randu-ti, bucuria pentru mine a fost imensa, fiindca sentimentul a fost identic. Mi-e dor de tine cum nu-ti poti imagina vreodata. Erau atat de multe de facut si de spus, dar nu stiu ce s-a intamplat de ai plecat atat de neasteptat, nimeni nu s-a asteptat la asta. Ti-as lua locul cu placere oricand, insa acum e prea tarziu. Daca sacrificiul meu ar fi suficient pentru tine, ti l-as da acum, numai sa te intorci. Dar e deja inutil. Am pierdut atatea pana acum, insa plecarea ta a fost cea mai dureroasa, complet ne-necesara. Aveai nepoti de crescut, de cunoscut altii plecati departe... Doamne, atat de multe de spus si facut, timpul de pe lume nu ne-ar fi ajuns. Te iubesc foarte mult si te vreau inapoi.......

Read More